Povestea vietii mele este o poveste despre o fata. O fata denumita generic “ea”, despre care imi place des sa vorbesc la persoana a treia. O privesc de undeva de sus, de departe. O vad, dar nu o inteleg. Ciudata abordare. Isi traieste viata in rime. Iubeste oamenii, vorbind cu ei, se simte mai umana. Altfel, viseaza in fiecare zi cu ochii larg deschisi. Tacerea i se pare asurzitoare, iar cuvintele, de cele mai multe ori, nu ii spun nimic. Crede in destin, dar nu crede in ea. Tipic. Ii plac culorile copacilor toamna tarzie. Ii place muzica, de multe ori vorbeste prin ea. Frumusetea detaliilor sta in starea ei de spirit. Astazi, ii place marea si cerul fara nori. Vrea sa gaseasca steaua care a cazut ieri in dreapta ei, si a intristat-o. Uraste asteptarea.
